Grădină de 100 mp cu legume ecologice, suficiente pentru o familie

Din păcate, hrana pe care o consumăm în prezent nu mai este medicamentul nostru, așa cum ar trebui să fie și cum spunea părintele medicinei, Hipocrate, în urmă cu 2500 de ani. Pe lângă faptul că alimentele și-au pierdut gustul de altă dată, conțin tot mai puțini nutrienți și tot mai multe reziduuri de pesticide.

Cultivarea legumelor ecologice în grădina proprie, aduce o serie de avantaje. Vă veți bucura de legume gustoase, sănătoase și proaspete, grădinăritul vă deconectează de la stresul cotidian, mișcarea vă menține în formă și nu în ultimul rând, obțineți economii importante în bugetul familiei.

Am acest hobby doar de trei ani, iar cunoștințele mele în tainele grădinăritului erau înainte aproape zero. Însă, rezultatele obținute m-au încurajat și pot spune că practicarea lui este o activitate plăcută și ușoară, dacă țineți cont de câteva principii pe care le aplic și eu în grădină și am să le împărtășesc în continuare.

Suprafața pe care cultiv nu are mai mult de 100 mp, mai precis 86,4 mp și produc legume suficiente pentru o familie. În grădină am 24 de straturi înălțate (raised beds), cu dimensiunea  H = 0,4 m, L = 3 m și l  = 1,2 m, dintre care 8 sunt în seră, iar 16 afară. Deși sunt mai puțin cunoscute la noi, straturile înălțate, un concept aplicat în permacultură, au o serie de avantaje față de gradinăritul clasic și se aplică pe scară largă în alte țări. Raised Vegetable Beds este o comunitate pe facebook care îmbrățișează acest sistem de cultivare, iar harta pe care o prezintă este destul de relevantă pentru a vă convinge de popularitatea straturilor înălțate în Occident, mai ales în SUA.

Aș enumera câteva avantaje ale straturilor înălțate, de care m-am convins în cei trei ani de când le cultiv cu legume. Datorită înălțimii lor (0,4 m în grădina mea) nu trebuie sa te apleci prea mult pentru întreținerea stratului, iar lățimea de 1,2 m îmi oferă un acces ușor pe laturile straturilor. Nu depindem de solul din grădină, compoziția acestuia o realizăm noi, recomand compostul, pe care îl folosesc și eu. Drenajul este mai bun, apa nu băltește în straturi.

Laturile înălțate ale straturilor ajută la încălzirea solului, astfel temperatura acestuia va fi mai ridicată, mai ales primăvara și toamna, perioada de recoltare va fi mai lungă și veți putea obține mai multe cicluri de culturi. Am observat că plantele cele mai viguroase se dezvoltă în colțurile straturilor, acolo unde solul beneficiază de căldură de la două laturi.

Straturile sunt fixe, nu schimb configurația lor în fiecare an, le pot numerota, astfel mă ajută la o bună planficare a rotației culturilor și pot gestiona mai bine eventualele boli ale plantelor.

Deși compostul pe care-l folosesc are capacitate mare de retenție a apei, aceasta se drenează mai ușor în straturile înălțate. Din acest motiv, recomand udarea prin picurare, inițial este o investiție, dar se amortizează rapid, prin economia la apă și recolte mai bogate. Asigurarea apei în zilele caniculare va ajuta plantele să fie viguroase, veți recolta mai multe legume și exemplare cu dimensiuni uneori impresionante. Iată câteva recorduri din grădina mea: sfecla Barbabietola di Chioggia de 3,341 kg, cartof dulce Beauregard 1,865 kg, ardeii Yellow Monster de 300-400 grame, gulie Superschmelz de 9 kg.

Toate aceste avantaje enumerate ale straturilor înălțate, conduc în final la producții de 2-3 ori mai mari decât sistemul clasic, ceea ce mi s-a confirmat și față de grădina de la țară, unde chiar dacă am obținut recolte frumoase, diferența este încă mare.

O altă recomandare este să mulciți straturile. Mulcirea este un strat de resturi vegetale ce se pune deasupra solului, cu o serie de beneficii: reduce evaporarea, previne creşterea buruienilor, izolează plantele şi nu în ultimul rând se obține un sol cu o structură ușoară, bogat în substanțe nutritive. Practic, prin mulcire se urmează modelul naturii, pădurea fiind cel mai bun exemplu în acest sens. Eu folosesc pentru mulcire iarbă, frunze, paie și crengi tocate. Straturile le mulcesc și peste iarnă, astfel sub acest pat cald își vor găsi adăpostul insectele benefice din grădină. Găsiți aici articolul ce l-am scris despre mulcire http://gardenbio.ro/avantajele-mulcirii-straturilor-din-gradina .

Toate legumele pe care le cultiv sunt ecologice, iar soiurile tradiționale (țărănești, ancestrale,heirloom). Nu folosesc semințe hibrid F1 sau modificate genetic (GMO). Semințele rezultate de la planta hibrid F1, moștenesc de regulă calitățile cele mai slabe ale părinților, semințele sunt fără putere de germinație, astfel colectarea semințelor F2 de la F1 nu are sens.

Iată câteva adrese unde puteți obține semințe tradiționale gratuit: http://www.svgenebank.ro, http://www.ecoruralis.ro . Aici găsiți articolul despre cum îmi produc propriile semințe pentru grădină:  http://gardenbio.ro/cum-recoltez-curat-si-pastrez-semintele .

Nu folosesc niciodată pesticide, substanțe chimice, doar extracte vegetale pe care le prepar eu. Extractele vegetale, pe lângă rolul biostimulator, de întărire a sistemului imunitar al plantei, acționează și ca insecticide și fungicide sau resping dăunătorii care invadeaza plantele, cel mai indicat este să le folosiți preventiv. Mai multe detalii despre cum îmi prepar extractele le găsiți aici: http://gardenbio.ro/prepararea-extractelor-vegetale-prin-fermentare-pentru-gradina-ecologica.

O biodiversitate cât mai mare în grădină, va conduce la un echilibru natural între dăunători și prădători. În straturile mele se regăsesc mai multe plante companion benefice, cum ar fi limba mielului, salvia, busuiocul, lavanda, cârciumăresele, gălbenelele, crăițele, condurașii etc. Acestea vor atrage o serie de insecte utile în grădina ecologică, cum sunt buburuzele, Syrphidele, călugărițele, viespi, libelule, muște, dar și polenizatori ca albine, bondari, fluturi etc. Florile plantelor, pomilor polenizate de către insecte vor aduce sporuri de producție chiar și cu 30-50% mai mari – http://gardenbio.ro/importanta-polenizarii-plantelor.

Folosiți acolo unde se pretează (pepeni, castraveți, dovleci etc.), cultivarea în sistem supendat. Acesta asigură expunere mai bună la soare a plantei, fructului, maturare mai rapidă, o mai bună aerisire, se evită contactul cu solul, reducându-se astfel posibilitatea putrezirii și nu în ultimul rând, cultivarea pe verticală vă ajută să faceți economie mare de spațiu.

O bună planificare a grădinii și alegerea potrivită a soiurilor vă ajută să culegeți tot timpul anului legume din grădină. Putem să ne bucurăm astfel de legume proaspete, chiar și în timpul iernii și în plus avem un plus de culoare în grădină în această perioadă cenușie. Iată câteva plante ce le cultiv până toamna târziu, chiar și peste iarnă:  spanacul (îl seamăn din octombrie și recoltez peste iarnă). Varza Kale (soiul Red Curled a trecut peste iarnă chiar și la -24 0C ), varza de Bruxelles (se recoltează după primul îngheț, în lunile noiembrie, decembrie și ianuarie, lăsată să înghețe aroma verzișoarelor va fi mai bună), varza chinezească, soiurile Green Rocket, Kaboko, Pak Choi. Salata (este foarte rezistentă la temperaturi negative, dar soiurile cele mai rezistente ce le cultiv peste iarnă sunt Marvel of Four Seasons și Winter Crop). Soiurile de ridichi de iarnă  pe care le cultiv și se pot recolta chiar și în ianuarie sunt China Rose, Minowase și Rosa. Fasole Fava o seamăn din toamnă, mangoldul (Beta vulgaris) sau sfecla elvețiană rezistă la temperaturi scăzute, cultivată în special pentru frunze, claytona sau salata minerului este mai puțin cunoscută la noi, însă este o plantă bogată în vitamina C și foarte rezistentă la temperaturi scăzute – se pot tăia frunzele toată iarna iar în locul lor vor crește altele. 

Strângeți resturile vegetale, mai ales primăvara și toamna, când vă faceți curățenie în grădină și le folosiți pentru compost. Compostul este cel mai bun îngrășământ ecologic. Acesta s-a utilizat încă din antichitate, iar in occident este denumit și gold brown pentru valoarea lui în culturile bio. Eu folosesc zece lăzi pentru strângerea resturilor vegetale, a ierbii tunse, frunzelor, unde îmi produc compost tot timpul anului pentru grădină. Cum să vă produceți compostul am scris aici: http://gardenbio.ro/cum-se-obtine-compostul.

Recoltă de roșii heirloom

Grădina în vara 2017

Grădina în vara 2017

Strat cu varză

Sera în vara 2017

Grădina vara 2017

Pepeni galbeni Early Silver

Pepeni galbeni Noir de Carmes

Pepene galben Ginger s Pride

Pepeni galbeni

Pepeni galbeni Kajaro, cultivați în India

Pepeni galbeni, roșii Lucid Gem și echinaceea

Cartofi dulci, zinnia și vinete

Vinete, zinnia Profusion, fasole pitică

Vinete Kamo și zinnia

Roșii Lucid Gem, un soi de colecție

Castraveți Telegraph

Cartofi dulci Beauregard

Cartof dulce recoltat din strat înălțat cu compost

Recoltă de pepeni din grădină

Mazăre mov Blauwschokkers

Mazăre mov Blauwschokkers

Varza Savoy și spanac în decembrie

Varza Savoy și spanac în decembrie

Strat cu varză Savoy iarna

Sera în ianuarie - pack choi, ceapa, broccoli de iarnă, ridichi, salată etc.Pack choi, broccoli de iarnă și gulii cultivate iarna Pack choi, broccoli de iarnă și gulii cultivate iarna

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *