19 februarie 2018

Cum grădinărim

Producem legume proaspete şi sănătoase, fără chimicale, respectând natura, promovând biodiversitatea, aplicând principii din permacultură şi practicând o agricultură sustenabilă.

Aplicăm practici agricole biointensive, care au fost folosite din cele mai vechi timpuri în agricultura chinezilor, grecilor, mayașilor, fiind regăsite din secolul al 18-lea și în Europa la grădinarii francezi din jurul Parisului.

Din 1972 metoda de cultivare biointesivă a fost dezvoltată în continuare de John Jeavons prin Ecology Action și este cunoscută în mod oficial sub denumirea de „GROW BIOINTENSIVE® Sustainable Mini-Farming”. Metoda se bucură acum de o practică larg răspândită și este utilizată în peste 140 de țări din întreaga lume, în aproape orice climat și sol unde se cultivă.

Grădinăritul biointensiv este un sistem agricol ecologic care se concentrează pe obținerea de randamente maxime pe o suprafață minimă de teren, în același timp crescând biodiversitatea și susținând fertilitatea solului. Scopul final este durabilitatea pe termen lung pe baza unui sistem închis, autonomie care nu necesită un aport suplimentar de resurse dinafară (ce se ia din sistem se pune la loc). Metoda este eficientă în special pentru grădinarii care își cultivă propriile legume, dar și pentru micii fermieri, de fapt aceasta fiind alternativa sustenabilă de viitor la agricultura modernă, chimizată, pe suprafețe foarte mari.

Produsele obținute de noi nu arată întotdeuna perfect, plantele noastre nu produc legume dedicate pentru vânzarea în supermaketuri (își păstrează aspectul comercial mult timp, arată perfect, au același standard la dimensiune etc.), dar sunt incomparabil mai sănătoase, mai gustoase și cu un aport ridicat de vitamine, minerale.

Cultivarea legumelor sănătoase, fără chimicale, începe cu sămânţa. Folosim numai seminţe de calitate, netratate chimic, certificate ecologic. Din păcate în Romania oferta de seminţe bio este aproape inexistentă, din acest motiv suntem nevoiţi pe lângă seminţele ce le producem în grădina noastră (roşii, ardei, vinete etc.) să achiziţionăm seminţe şi din Franţa, Germania, Anglia, SUA. Folosim multe varietăți tradiționale (heirloom) vechi de zeci, chiar sute de ani.

« 1 de 2 »

Ne realizăm toate răsadurile, încă din luna ianuarie pregătim răsadnițele în pat cald, încălzite cu biocombustibil, mai ales pentru ardei, vinete şi roşii. Folosim materie primă gunoi de cabaline , resturi vegetale, paie, acestea asigură pe durata compostării căldură, umiditate constantă, azot amoniacal şi CO2 .

Pentru monitorizarea parametrilor din răsadniță folosim un gadget foarte util de la Parrot -Flower Power , care ne transmite zilnic pe telefonul mobil conținutul de nutrienți, umiditatea și temperatura solului, precum și cantitatea de lumină primită de plante.

În tăvițe alveolare semănăm diferite legume cum ar fi ceapă, praz, ţelină, sfeclă roșie, mangold, varză, gulii, conopidă, kale, broccoli, salată, dar şi flori companion benefice pentru grădină – cârciumărese, crăiţe, limba mielului, gălbenele, cosmos, lupin, rudbeckia, echinaceea, nasturtium, limonium, titonia, agastache, latyrus, salvie, plante aromatice etc.

Înainte cu 1-2 săptămâni de a le planta în straturi, răsadurile le călim, pentru adaptarea la temperaturi mai scăzute şi lumină puternică. La începutul perioadei de călire se aerisesc bine, apoi înainte cu 2-3 zile de plantare le lăsăm afară atât ziua cât şi noaptea.

Pentru a preveni bolile şi dăunătorii aplicăm rotaţia culturii, întărim sistemul imunitar al plantelor cu ajutorul maceratelor de urzică, tătăneasă, ferigă, coada calului etc. Extractele vegetale au rolul de a stimula creşterea plantei şi de a-i întări sistemul imunitar. Enzimele conţinute de extractele vegetale preparate corect, activează o moleculă denumită elicitor, care declanşează mecanismele de apărare ale plantei, sporindu-i rezistenţa faţă de agenţii patogeni (viruşi, bacterii, ciuperci). Elicitorul  este o substanţă care induce fitoalexine, compuşi biochimici sintetizaţi de plante, similari anticorpilor din corpul uman. Fitoalexinele apar cand planta este infectată sau se află sub influenţa unui elicitor şi rolul lor este de a bloca înmulţirea şi răspândirea agentului patogen prin distrugerea celulelor vegetale invadate, celule care constituie sursa de hrana a patogenului.

Utilizarea extractelor vegetale in gradina ecologica nu este un panaceu pentru bolile si daunatorii care apar la plante, nici nu vom reuşi să eliminăm complet agentii patogeni, important este să-i ţinem sub control, iar pagubele să le menţinem în limite rezonabile.

Extractele vegetale, pe langa rolul biostimulator, de intarire a sistemului imunitar al plantei, actioneaza si ca insecticide si fungicide sau resping daunatorii care invadeaza plantele, cel mai des le folosim preventiv.

Stropirea plantelor cu substanţe chimice conduce la mărirea rezistenţei paraziţiilor şi agenţilor patogeni, la câţiva ani fiind necesară schimbarea compoziţiei, mărirea concentraţiei acestor soluţii chimice, pentru combaterea superburuienilor şi a insectelor tot mai rezistente. În lupta cu natura omul nu va câştiga niciodată.
Dezvoltăm o biodiversitate cât mai mare în grădină, am creat habitate pentru insecte, păsări, broaşte, şopârle, arici etc., cu ajutorul cărora asigurăm un echilibru în controlul dăunătorilor. Utilizarea insecticidelor pentru combaterea dăunătorilor, pe lângă efectele nocive asupra legumelor, fructelor și cerealelor, prin asimilarea de substanțe chimice nocive organismului, conduce din păcate la distrugerea întregului ecosistem (microorganisme din sol, insecte etc.).  Pentru a recurge la această metodă de combatere naturală a dăunătorilor, identificăm care sunt insectele benefice, le protejăm şi le atragem în grădina noastră. În general, insectele benefice sunt atrase de florile cu polen şi nectar, în special cele din familia Asteraceae și Umbelliferae.
Printre straturile cu legume se regăsesc mai multe plante companion benefice, care atrag o serie de insecte utile în grădina cum sunt buburuzele, syrphidele, călugărițele, viespi, libelule, muște, dar și polenizatori ca albine, bondari, fluturi etc. De asemenea, le oferim insectelor adăposturi pe timp de iarnă pentru a le proteja şi a trece mai uşor peste temperaturile scăzute.
Păsările își hrănesc puii cu insecte, omizi, larve, ouă de insecte, fluturi etc. De exemplu, o pereche de pițigoi care produce și hrănește într-o vară două generații de 10-13 pui, culege chiar și 70 kg de insecte, larve, ouă de insecte din pomi, iarbă sau de pe plantele din grădină. Vrăbiile clocesc de trei ori pe sezon, căutând hrană pentru hrănirea puilor în pomi (omizi, larve) hrănindu-se inclusiv cu afide.

Căsuțele şi hrănitoarele pentru păsări în grădină sunt un motiv de bucurie ale micilor înaripate, acestea le oferă hrană și adăpost pe timpul iernii, când hrana lor de bază, insectele, intră în hibernare. Din păcate, utilizarea tratamentelor chimice în grădină alungă păsările, iar uneori acestea sau puii lor mor hrănindu-se cu semințe otrăvite sau diferite granule pentru melci și limacși.

Prezenţa păsărilor ne spune că în acel loc se găsesc artropode de dimensiuni mai mari, viermi şi larve, acolo există o reţea trofică funcţională. Păsările participă la menținerea acestei rețele trofice prin răspândirea de protozoare pe care le poartă pe picioare sau prin scăparea unui vierme luat dintr-o zonă în alta. Multe păsări mănâncă seminţele, reducând numărul buruienilor, ele produc în schimb un îngrăşământ de calitate.

Pe lângă rolul de sanitari din grădina ecologică, cântecul și veselia lor, munca pe care o depun pentru construirea cuiburilor, coloritul acestora care ne încântă privirea, devotamentul cu care își hrănesc puii, trebuie să ne stârnească admirație și respect față de aceste făpturi minunate.

Pentru ca plantele pe care le cultivăm să fie sănătoase şi rezistente la boli şi dăunători, în primul rând am creat un sol viu, plin de viaţă. Anual ne producem compost pe care-l încorporăm în sol. Compostul este un univers viu locuit de diverse organisme, într-o linguriţă de compost trăiesc chiar şi un miliard de bacterii, între 150 şi 300 de metri de hife, până la 50.000 de protozoare şi între 30 şi 300 de nematode. Pe lângă numărul foarte mare de microorganisme, compostul conţine toate tipurile de microartropode şi râme a căror excremente reprezintă cea mai bună sursă de macroelemente – azot, fosfor şi potasiu. Stropirile periodice cu macerate, ceai de compost ne dezvoltă şi menţin aceste microorganisme care convieţuiesc într-o simbioză perfectă cu rizosfera. Anual prin rotaţie semănăm îngrășăminte verzi (trifoi, lucernă, faceliamuștar) care fixează pe cale biologică azotul în sol, fiind culturi premergătoare legumelor ce urmează să le cultivăm în sezonul următor.

Ne-au oferit multă inspirație în drumul pe care ni l-am ales Sepp Holzer, Bill Mollison – pionierii permaculturii, Eliot Coleman – fermier și director executiv al IFOAM,  realizator TV, vindecat miraculos de  hipertiroidism, doar cu o dietă de legume organice cultivate în ferma proprie,  Charles Dowding grădinar din Anglia – realizator de emisiuni de grădinărit la BBC, Curtis Stone – autor al bestsellerului The Urban Farmer, Perrine şi Charles Herve-Gruyer, care au înființat una din cele mai renumite ferme ecologice din lume, Bec Hellouin și autori ai cărții Miraculous Abundance (în engleză), Permaculture (în franceză).

Tehnicile de lucru pe care le aplicăm, învăţate la cursurile The Market Gardener’s Masterclass, se bazează pe cele de la microferma lui J.M. Fortier din Canada, cunoscută la nivel internațional pentru profitabilitatea deosebită, utilizând sisteme de culturi biointensive.
J.M. Fortier este autorul bestseller-ului „The Market Gardener” vândut în peste 100.000 de exemplare. A organizat zeci de ateliere, conferinţe în Canada, SUA, Australia, Franţa, Belgia, Germania, Austria.

De asemenea, îl urmărim cu drag pe profesorul Avram Fițiu, Secretar General al Federaţiei Naţionale de Agricultură Ecologică, la emisiunile de pe Look TV și îi citim postările de pe blogul http://romanianoastra.info.

Roadele muncii noastre:

« 1 de 2 »