SĂNĂTATE
Ne-am propus să avem în ferma noastră un sol viu, fără chimicale şi fără să-l deranjăm, aplicând tehnici „no-till” (fără săpat) pentru protejarea microfaunei din sol. Microorganismele convieţuiesc împreună cu rădăcinile plantelor, asigură hrana acestora (nutrienții) şi le fac mai rezistente la boli şi dăunători. Un sol sănătos, plin de viață înseamnă legume mai sănătoase, mai gustoase, cu aport mult mai ridicat de minerale şi vitamine, comparativ cu legumele cultivate pe bază de îngrășăminte chimice din agricultura industrială. Hrană sănătoasă înseamnă oameni sănătoşi, fără boli. Auzim tot mai des printre cei din jurul nostru că se îmbolnăvesc de cancer, diabet, boli cardiovasculare, care au o legătură directă cu stilul de viaţă, dar mai ales cu nutriţia.
Din păcate, hrana pe care o consumăm în prezent nu mai este medicamentul nostru, așa cum ar trebui să fie și cum spunea părintele medicinei Hipocrate, în urmă cu 2500 de ani. Pe lângă faptul că alimentele și-au pierdut gustul de altă dată, conțin tot mai puțini nutrienți și tot mai multe reziduuri de pesticide.
Din 2014 ne producem şi consumăm hrană ecologică, preponderent constituită din cereale, legume şi fructe și putem spune cu certitudine că eşti ceea ce mănânci. Ne bucurăm de sănătate, entuziasm și energie, chiar dacă îndeletnicirea noastră presupune eforturi susținute.
Ne dorim să producem hrană de calitate, curată, proaspătă atât pentru familie, dar şi pentru clienţii noştri care pun pe primul loc sănătatea.
PROTEJAREA NATURII, A BIODIVERSITĂȚII
Deoarece ne pasă de natură, de salvarea planetei, în microferma noastră aplicăm practici agricole sustenabile şi am creat habitate naturale pentru viețuitoarele din grădină. Acestea, pe lângă avantajul că ne sporesc recoltele (habitate pentru atragerea polenizatorilor), realizează un echilibru între dăunători şi prădători, asigură și mențin biodiversitatea. Multe specii de insecte, păsări, mici animale au dispărut (albine sălbatice, fluturi, arici etc.) sau sunt pe cale de dispariție, datorită distrugerii de către om a habitatelor, în special prin practicarea agriculturii industriale, caracterizată prin monoculturi, mecanizare și utilizarea fertilizatorilor chimici, a erbicidelor, fungicidelor, insecticidelor, regulatorilor de creștere a plantelor.
În prezent, când agricultura în țările dezvoltate a devenit superintensivă, doar 2 % din populație fiind implicată în acest sector, micii fermieri și țăranii fac față tot mai greu concurenței. Pentru ca aceștia să supraviețuiască, sunt nevoiți să renunțe la agricultura tradițională, la semințele tradiționale, consecințele fiind dramatice prin pierderea ireversibilă a varietățiilor ce alcătuiesc biodiversitatea.
Suzanne Ashworth ne spune în cartea ei „Seed to Seed” că în SUA și Canada, în doar 3 ani, între 1984-1987 și-au închis afacerile 54 din 230 de producători de semințe tradiționale, ceea ce a însemnat pierderea pentru totdeauna a 943 de varietăți non-hibrid, adică 19% din totalul soiurilor vechi din aceste țări. Multe din aceste soiuri au fost adaptate la condițiile locale de câteva generații, în decursul a câtorva zeci sau sute de ani. În 1903 erau 158 de soiuri de conopidă, acum sunt doar 9, iar în 1983 cercetătorii au descoperit că lumea a pierdut 94% din soiurile globale de semințe, iar exemplele pot continua. Globalizarea nu ne ocoleşte, astfel fenomenul se întâmplă şi la noi.
Din păcate, tendința actuală este de a ne pune în situația să primim hrana pe care ne-o dictează alții. În prezent, câteva megacorporații dețin o cotă de piață de peste 90% din semințele care ne produc hrana. Miza este uriașă, deoarece aceste semințe hibrid și GMO (modificate genetic) patentate și protejate de legi, nu se pot reproduce ca și semințele tradiționale și trebuie cumpărate în fiecare an. Cine furnizează seminţele lumii, controlează hrana populaţiei !
EDUCAŢIE
Ne propunem să organizăm în ferma noastră ateliere tematice pentru cei care doresc să-și realizeze o grădină de legume ecologică, o microfermă ecologică, dar alături de părinți vizăm și copiii pe care să-i învăţăm să respecte natura, mediul înconjuror, biodiversitatea, planeta.
INSPIRAŢIE
Așa cum noi am fost inspirați de mai mulți fermieri de succes, în special de J.M. Fortier, ne-am bucura ca prin ceea ce facem să inspirăm la rândul nostru pe cât mai multă lume. Cele peste 150 de articole pe care le-am scris pe blogul nostru www.gardenbio.ro, de când am început să grădinărim, sutele de comentarii, interesul pentru principiile pe care le promovăm (avem articole care au atins deja aproape 100.000 vizualizări), ne încurajează să mergem mai departe, să învăţăm mai multe despre această îndeletnicire minunată, să dobândim mai multă experienţă.
Dar poate cea mai mare satisfacţie pentru noi este că multe persoane ne-au vizitat, ne-au contactat pentru a face o schimbare în viaţă, ne-au cerut sfaturi cum să-şi realizeaze propria grădină pentru cultivarea legumelor fără chimicale. Împărtăşim cu mare drag din cunoştinţele noastre pentru o lume mai bună, mai curată, mai sănătoasă.
Modelul nostru de grădinărit biointensiv cu tehnici avansate ne dorim să fie unul de succes, prin care să arătăm că şi pe suprafeţe mici se poate cultiva cu randamente foarte mari, rezultând un profit rezonabil pentru o familie. Astfel, acest model de abordare să fie accesibil pentru tot mai mulţi mici fermieri, mai ales tineri şi de ce nu români plecaţi să muncească în alte țări, în condiţiile în care terenurile noastre sunt lucrate mai mult de jumătate de către străini.
PROMOVAREA PRODUCĂTORILOR LOCALI
Majoritatea fructelor şi legumelor din import se culeg înainte de a ajunge la maturitate, pentru a se transporta pe distanţe mari, uneori mii de km, acest lucru influenţând calitatea lor prin lipsa gustului şi nutrienţilor (nu acumulează suficiente zaharuri, vitamine, minerale). De asemenea, poluarea rezultată de la mijloacele de transport care aduc aceste produse, de multe ori de pe alte continente, are efect pe termen lung asupra planetei prin efectul de seră. De exemplu, pentru transportul unui camion de legume din Spania în România, se consumă aproximativ 1000 litri de combustibil.
Fructele şi legumele din hypermarket-uri par proaspete o perioadă mult mai lungă, deoarece sunt tratate cu o serie de conservanţi (E 230 Difenilfenol, E 231 Ortofenilfenol – conservanţi artificiali împotriva mucegaiurilor, E233 Tiabendazol – fungicid pentru suprafaţa fructelor, Morfolina – ceară specială întâlnită mai ales pe coaja merelor, utilizată pentru aspectul comercial, protecţie la putrezire şi considerată foarte periculoasă de OMS).
Conform FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură), în prezent 70% din hrana populației este asigurată de micii fermieri, producători locali, care cultivă pe o suprafață ce reprezintă un sfert din cea totală, cultivată la nivel mondial.
În 1850 fermierii locali francezi hrăneau Parisul din grădinile de mici dimensiuni de la periferie și foloseau doar 6% din suprafața orașului. Deşi este un exemplu din istorie, considerăm că este un model de actualitate necesar, pe care îl putem urma, dacă am încuraja şi susţine producătorii locali, prin alegerile pe care le facem fiecare. Când alegem un produs din supermarket, adus de la mii de kilometri, cu un consum mare de resurse, contribuim indirect la degradarea planetei, la dezvoltarea altor comunităţi locale, regiuni, ţări, în loc sa ajutăm la dezvoltarea comunităţii noastre locale.
În acelaşi timp vom contribui semnificativ la transformarea necesară civilizației noastre, de la distribuirea inechitabilă a resurselor planetei, bazată pe acumularea în mâinile unei minorități, la o societate echitabilă, care gândeşte global, dar acţionează local.